Fotografia.

Privesc albumul vechi de cand eram o fetita cu zeci de poze pline de amintiri.Le evit pe cele din copilarie,deoarece pe atunci eram prostuta si cam varza imbracata (cel putin rochita aia galbena cu buline si pantofii albi cu sosete dantelate fac o tinuta ce trebuie neaparat stearsa din cutiuta cerebrala).
Dau paginile si realizez ca iubesc fotografia-dovada fiind faptul ca sunt prezenta in fiecare poza,chiar daca imi apare doar o mana sau o jumatate de cap...Si imi dau seama ca orice fata care se respecta detine poze de tot felul si de prin toate locurile.

Ma apuca nostalgia cand revad pozele din album si ma vad de pe la 3 luni pana acum,la 16 ani (cand se presupune ca as fi matura,precauta si foarte responsabila).Dar hey,sunt responsabila - cu o singura exceptie:atunci cand a luat foc o clatita cu tot cu tigaie,pentru ca eram busy,in camera de alaturi:faceam fotografii.
Tata spune ca sunt obsedata de fotografie,dar mie mi se pare perfect normal sa ma pozez in ipostaze absolut normale (de exemplu, cand beau o ceasca de ceai) sau sa le fac celorlati ori lucrurilor poze.

Chiar nimeni nu isi da seama ca fara fotografie am fi nimic?Cum poti sa dovedesti ca la 5 ani erai cat un pepene(mic si indesat),cand tu la 16 ani ai 49 de kg si peste 1.70. Sau sa dovedesti ca existi?Fotografiile sunt totul pentru mine.Ma ajuta sa scap de depresii (de exemplu, ma consoleaza faptul ca in ani trecuti aratam mai groaznic decat acum.Nu ca as arata groaznic,dar imi place sa ma plang.)

Dar ce vad in josul albumului?! O poza cu idiotul ala?Ce naiba cauta in albumul meu de familie?Ma hilizesc la poza lui si...wow,ce bine arata!Cel putin zambetul e adorabil,de iti vine sa te topesti.Totusi...e vorba despre un ex...Cel mai intelept ar fi sa-mi amintesc partile groaznice ale relatiei si sa ma bucur ca a trecut totul si ca m-am ales cu un tricou super de la el. N-as vrea sa recunosc asta nici macar in gand,dar,offf,cred ca m-am reindragostit..

Nu nu! Stop! Am alte planuri.Nu am de gand sa-i caut numarul prin agenda si sa-i dau mesaje la care sa nu raspunda. Poate voi gasi tipul potrivit. Eu stiu,poate merit si eu un tip calumea.Am asteptat prea mult pentru asta.

Hei.

Avea pupilele dilatate.Era mic si spart.Mi-a placut.Ei,sigur va uita de seara asta.Pacat,imi pusesem toate sperantele in el.
M-am saturat de porumb fiert,de soarele asta tampit,de betiile saptamanale,de faptul ca nu mai vorbesc cu tata de 4 zile,si de faptul ca nu mai am bani.E crunt sa nu ai nici macar 10.000 in buzunar.Si ce?!? Sunt inca adolescenta,nu ar trebui sa-mi pese.Am timp pentru regrete.Macar am ce povesti nepotilor!En fin.Vreau ca vara sa nu se termine.Vreau sa ramana aici,vreau sa ramana ele.Am avut parte de cele mai frumoase luni din viata mea.Simt ca am crescut cu adevarat,simt cum imi pompeaza sangele in vene de fiecare data cand sunt cu ele.M-au scos din latargie.Am trait o vara cat 10.Prietenii mei sunt vara.De asta o iubesc ..